|
Zece minuni pe cale de
disparitie
De la recifele de corali din Caraibe
pina la zapezile de pe Kilimanjaro, simbolurile
Terrei sint amenintate de incalzirea globala.
Munti, animale si arhipelaguri intregi sint pe
picior de extinctie potrivit unui articol publicat
duminica in „The Observer“. In 20 de
ani, multe dintre minunile naturale ale planetei
vor disparea, sint de parere unii oameni de stiinta.
Cauzele acestei catastrofe sint anuntate si de
cei 2.000 de cercetatori, membri ai Comisiei Interguvernamentale
pentru Schimbarea Climatica, infiintata de Organizatia
Natiunilor Unite, care pregatesc un studiu asupra
incalzirii globale. Chiar daca expertii de la
ONU sint mai moderati in prevederea dezastrului,
ei anunta aceleasi semne ingrijoratoare ca si
jurnalistii britanici: valuri de caldura puternice,
intensificarea uraganelor, disparitia ghetii din
Oceanul Arctic pe timp de vara, ridicarea nivelului
marii.
Kili va fi maroKilimanjaro este
cunoscut pentru zapezile care nu-i parasesc niciodata
virful. In zece ani insa, afirmatia nu va mai
fi adevarata, avertizeaza meteorologii. In prezent,
10.000 de oameni se catara anual pe „Kili“
pentru a vedea virful alb, dar in curind nu vor
mai vedea decit „o victima murdara si maro
a incalzirii globale“, comenteaza „The
Observer“. O problema asemanatoare intimpina
si pistele de schi din Austria, care sint „blestemate“,
potrivit unui studiu al Organizatiei pentru Cooperare
si Dezvoltare Economica. Parcul National cu Ghetari
din Montana deplinge si el disparitia zapezii.
Numarul ghetarilor a scazut de la 150 in 1850
la 27 in prezent, iar in 2030 vor disparea cu
totul. Platoul Cairngorms din nordul Scotiei cuprinde
zeci de plante si pasari rare. Stratul de muschi
care acoperea platoul si gazduia, de altfel, biodiversitatea
rara, ca si zapada sint pe cale de disparitie.
Corali mai putini pe lume
Lipsa zapezii nu este singura consecinta a nivelurilor
ridicate de dioxid de carbon din atmosfera. Efectul
imediat sint furtunile extreme si frecvente, mai
ales in zona Caraibelor, iar ca bonus distrugerea
celei de-a doua bariere de recife din lume ca
marime, care se intinde de pe coasta de sud a
Mexicului pina in Honduras. Pe picior de extinctie
se afla si insulele Maldive. Cel mai inalt punct
de pe acest arhipelag de-abia se ridica la doi
metri deasupra nivelului marii, reprezentind astfel
cel mai jos loc de pe harta din lume. Expertii
britanici sint de parere ca o mare parte din aceste
insule vor fi inundate in cel mult 20 de ani.
Animalele traiesc periculos
„Unul dintre cele mai mari show-uri ale planetei“
este migratia a mai bine de un milion de salbaticiuni
prin toata partea de est a Africii, in cautarea
unor locuri de pasunat. In curind, aceste animale
nu vor mai avea ce sa caute, pentru ca toate suprafetele
cu iarba vor deveni desert. Pina acum au murit
deja 500.000 de salbaticiuni. Tot in Africa, gorilele
montane - niste giganti timizi care cintaresc
in jur de 160 de kilograme - sint puse in pericol.
In toata lumea au mai ramas in total 700 de astfel
de gorile, iar din cauza temperaturilor ridicate,
habitatul lor se restringe periculos, la inaltimi
din ce in ce mai ridicate. Nici fluturii monarh
nu o duc mai bine. Vietuitoarele portocalii si
negre, de marimea unei palme, se string in jur
de 250 de milioane de exemplare in padurile montane
de pin din centrul Mexicului, din decembrie pina
in martie, dupa ce traverseaza Canada si nord-estul
Statelor Unite. Locul este amenintat de variabilele
climatice, iar populatia fluturilor monarh este
din ce in ce mai restrinsa. Conferentiarul Ioan
Coroiu, de la catedra de Zoologie a Universitatii
,,Babes-Bolyai“, opineaza ca, in cazul acestei
specii, „probabil incalzirea globala ii afecteaza
conditiile de umiditate si de temperatura in timpul
migratiei de mii de kilometri, adica atunci cind
exemplarele sint cele mai vulnerabile“. Biologul
Mircea Gogu Bogdan da citeva exemple romanesti
ale modului in care incalzirea globala afecteaza
comportamentul unor specii. „Ursul carpatin,
de exemplu. Intrarea in hibernare depinde de temperatura,
iar in hibernare intervine o scadere a metabolismului,
el rezistind pina cind temperatura se redreseaza.
Acum imaginati-va ca aceasta caldura il tine in
activitate, iar sursa de hrana - vegetala si animala
- lipseste. Se epuizeaza fizic si poate muri“,
subliniaza biologul. Si scrumbia este o pilda
valabila. „La ora actuala, scrumbiile deja
s-au adunat la gurile Dunarii pentru a incepe
sa urce. Este ceva ce nu s-a intimplat de cind
ma stiu. In mod normal, fenomenul acesta, de migratie,
se petrece in cazul acestei specii in aprilie“,
observa Mircea Gogu Bogdan.
Nici un urs peste 20 de ani
In lunile octombrie si noiembrie, orasul canadian
Churchill devine capitala ursilor polari din lumea
intreaga. In jur de 1.200 de astfel de exemplare
se string pe tundra inghetata din aceasta localitate,
asteptind ca marea din golful Hudson sa inghete,
pentru a putea incepe vinatoarea de foci. Viitorul
acestor creaturi este in pericol, atrag atentia
oamenii de stiinta, pentru ca Antarctica resimte
deja impactul incalzirii globale, mai puternic
decit orice alt loc de pe planeta. Expertii prevad
disparitia acestei specii pina in 2030.
Dezbatere la rece
De altfel, Antarctica e principalul motiv de controversa
intre comunitatea stiintifica internationala si
cei 2.000 de experti responsabili pentru alcatuirea
celei de-a patra editii a raportului intocmit
de IPCC. Potrivit variantei preliminare a acestuia,
Antarctica scapa mai mult sau mai putin neafectata
de incalzirea globala. Or, criticii raportului
se pling de optimismul acestuia: conform lui,
nivelul marii va creste cu 60 de centimetri pina
la sfirsitul secolului, estimarile anterioare
fiind de 90 de centimetri. In ceea ce priveste
gheturile polare, Lonnie Thompson, profesor la
Ohio State University, afirma ca aprecierile din
raport nu tin seama de evenimentele recente relevante,
si anume topirea a doua calote de gheata din Groenlanda
si din Antarctica. Acest fenomen a luat prin surprindere
oamenii de stiinta, care sint deocamdata incapabili
sa ii prezica efectele in modelele lor computerizate.
Perspectiva romaneasca
Theodor Negoita, singurul roman care frecventeaza
regulat Antarctica, a observat un proces de distrugere
a faunei, cauzat de cresterea temperaturii marii.
El da drept exemplu faptul ca „incalzirea
a dus la scaderea cantitatii de fitoplancton din
apele Antarcticii, fapt care, in lantul trofic,
se rasfringe asupra hranei pinguinilor, care mor
anual cu miile“.
|
